Curtea de Arges

Municipiul Curtea de Argeș este o localitate încarcată de istorie și legende, fiind așezata pe locul vechii capitale și cetății de scaun a țării Românești, fosta reședința a primilor basarabi descalecatori de neam și țara, dătători de legi și datini.

In prezent, Curtea de Argeș este un centru turistic, valoroasele monumente de arta pe care le adapostește îi aduce incontestabila faima de muzeu în aer liber al istoriei neamului românesc.

Din punct de vedere geografic, municipiul Curtea de Argeș este așezat în nord-vestul județului Argeș, între paralele 45 de grade și 10 minute la nord și 45 de grade și 5 secunde la sud și între meridianele 24 de grade și 45 de minute și 24 de grade și 37 minute longitudine estica, la intersecșia vechilor drumuri Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel și Pitești, lacul Vidraru, la poalele masivului Fagaraș.

Curtea de Argeș se marginește la nord cu comunele Valea Danului și Valea Iașului, la est cu Vâlsanești și Malureni, la sud cu Toplita, Zigoneni și Noapteș, iar la vest cu Sîn Nicoara, Blaju și Borobanești.

Temperatura medie anuala a zonei este de 8 grade C. Temperatura minima absoluta înregistrata a fost de -31,5 grade C, iar cea maxima de +36,5 grade C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 758 mm.

Municipiul Curtea de Argeș este situat în bazinul hidrografic al râului Argeș. Albia naturala a râului Argeș este deviata în urma amenajarilor hidroenergetice din 1966. Albia râului Argeș este complet canalizata de la barajul Vidrarupâna la sud de municipiul Pitești.

Municipiul se afla amplasat la 38 km nord de Pitești, la 36km est de Râmnicu Vâlcea, 52km vest de Cîmpulung-Muscel și la 28 km sud de de masivului Fagaraș.

Flora caracteristica zonei se compune din paduri de gorun, stejar, plop tremurator, mesteacan, anin negru, molid, pin și zada, iar în partea colinara porumbul, grâul, cartoful, plantele industriale și furajere.

Fauna zonei se caracterizeaza prin prezenta caprei negre, vulturului pleșuv brun, cintezei alpine, cerbului, caprioarei, ursului, jderului și altele. Partea depresionara este caracteristica creșterii animalelor domestice și a pasarilor de curte.

Istoria orasului Curtea de Arges

Prima atestare documentara despre aceste locuri se datoreaza marelui istoric Herodot (484-425 î.e.n), care ne-a transmis numele vechi a unor râuri de rezonanta geto-dacica, printre care și Ordeoss (Argeșul).

Datorita așezarii sale geografice și strategice orașul Curtea de Argeș a cunoscut de-a lungul secolelor nume precum : Argysia, Argysch, Argyasch, Templum, Arngyzes, Korde de Ardy, Korde de Argis, Kurte Argisch, Kourte, denumiri date de geografi și cartografi de origine italiana, franceza,germana, olandeza sau austriaca, care au studiat acest fenomen, sau au trecut pe aceste meleaguri.

Curtea de Argeș a fost teatrul unor operatii militare pe timpul domniei lui Basarab I, Vlad Tepeș, Radu de la Afumași, Mihai Viteazul și Radu Serban.
Foarte multe documente istorice evidentiaza existenta înca din secolul XIV a capitalei șarii Românești- Curtea de Argeș, dar și a cetatii Argeșului.

Conditiile naturale prielnice au facilitat ca valea și depresiunea Argeșului sa fie populate înca din cele mai vechi timpuri, și care a cunoscut de timpuriu o intensa dezvoltare economica, sociala, politica și culturala. Aici s-a constituit una dintre primele uniuni tribale ale dacilor, cu capitala la Argedava și a luat fiinșa voievodatul lui Seneslau, constituind unul din principalele centre de formare a limbii și poporului român, nucleul din care a rezultat statul feudal independent-șara Româneasca.

Descoperirile arheologice din comuna Tigveni, ilustreaza caracteristicile esenșiale ale Hallstattului târziu (550-530 î.e.n) pe teritoriul României, în care pot fi întâlnite necropole de incineartie și așezari stabile ale populatiei locale. Este perioada în care tracii au fost amestecati cu populatia scitica, venita din est.

Epoca lui Seneslau poate fi așezata în jurul anului 1241, atunci când a avut loc invazia mongola. Așezamântul voievodal din Curtea de Argeș dateaza din secolul XII, probabil dupa anul 1150.
Dupa Seneslau au urmat la tron în ordine : Litovoi în jurul anului 1277 ; Barbat de la anul 1290 ; Tihomir- tatal marelui Basarab pe la 1300. Statul numit tara Româneasca s-a format prin partile Argeșului, fiind condus de Basarab I. Toti aceștia și-au avut capitala la Curtea de Argeș.
Dupa anul 1330 Basarab I a mutat capitala la Câmpulung. A urmat la tron Nicolae Alexandru (1352-1364), care a înfiintat la Curtea de Argeș prima mitropolie a tarii Românești.

Tronul tarii Românești a fost ocupat în ordine de Vladislav I Vlaicu, pe timpul caruia capitala a revenit la Curtea de Argeș, dupa care Radu I și Dan I.
Pe timpul domniei lui Mircea cel Batrân 1386-1418 orașul Curtea de Argeș avea sa atinga cele mai înalte standarde, devenind un factor hotarâtor în relatiile internationale ale domnitorului.

La tronul tarii Românești a urmat Dan al II-lea (1422-1431), apoi Alexandru Aldea (1431-1436), Vlad Dracul și Vlad Tepeș – restauratorul cetașii Poienari de la 1457.
Începând din anul 1431 capitala tarii românești a functionat pe rând la Curtea de Argeș și Tîrgoviște. În primul deceniu al secolului 14 așezarea a primit denumirea de Curtea de Argeș, nume menștnut pâna în anul 1777 data când a fost înlocuit cu denumirea de Korde de Argis.

În primele decenii din secolul 14, lânga oraș a fost ridicata Biserica Mânastirii Argeșului, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab. Zidirea acestei biserici a reprezentat o fapta tot atât de mare, de stralucitoare și de glorioasa, asemanatoare cu o victorie obșinuta într-o mare batalie. Acest monument istoric de arta a scos pe români din anonimatul artistic, proiectându-l în rândul popoarelor civilizate, faptuitoare de opere de mare valoare artistica, unice în lume.
Dintr-un documentar din 1629 rezulta ca orașul era condus de 12 pârgari, care exercitau o seama de prerogative, menite de a apara drepturile comunitatii locale.

Un moment important în viașa orașului l-a constituit prezenta aici a lui Mihai Viteazul la 14 aprilie 1597. În ultimul an al domniei lui Radu Serban orașul a fost devastat de oastea invadatoare a lui Sigismund Bathory, din care se reface cu greu, fiind îndatorat prin lege Manastirii Argeșului.
Un rol important l-a jucat Curtea de Argeș pe timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu din 1821, din 1848, pe timpul Unirii Principatelor din ani 1856-1859.
În anul 1862 Mânastirea Argeșului a fost vizitata de Alexandru Ioan Cuza.
Între 1895-1898 a fost realizata calea ferata Pitești – Curtea de Argeș, de catre inginerul Elie Radu, cu o lungime de 38,435 km, mai multe cantoane, statii de cale ferata și podul de la Merișani.

In 1831 Curtea de Argeș numara 1400 locuitori, în 1890 avea 3027, iar în 1931 avea 6831 locuitori.

În 1896 Curtea de Argeș a fost împarșita în 3 sectoare (galben, verde și albastru), apoi în circumscriptii (Radu Negru, Rîului și Valea Doamnei).
În anul 1850 s-a introdus straja de noapte, în 1868 s-a deschis primul spital cu 25 de paturi și s-a trecut la modernizarea strazilor, prin acoperirea acestora cu piatra cubica și cu borduri mozaicate.

Pe timpul primului razboi mondial și al ocupatiei germane orașul și mânastirea au fost vizitate de Feldmareșalul Mackensen – comandantul armatei germane.
La 1 aprilie 1927 a fost înlocuit iluminatul public cu petrol, prin cel electric și s-a construit prima uzina locala. În același an orașul a fost declarat localitate balneo-climaterica.

3. Curtea de Argeș in prezent

Astazi orașul dispune de 12000 locuinte, din care 6927 apartamente, la o populatie de peste 40000 de locuitori. Alimentarea cu apa potabila se face printro retea de 102 km, o statie de tratare cu doua captari care înmagazineaza 8700 mc apa. La aceasta data sunt realizate 14 centrale termice pe gaze, precum și o retea de distribuire a energiei electrice de 217 km.

Municipiul Curtea de Argeș dispunde de o suprafata de 75 kmp teren, din care 667 ha în intravilan, cu 107 ulite și strazi, având o lungime de 133 km.

La 25 mai 1995 orașul Curtea de Arges a fost ridicat la rangul de municipiu, înscriindu-se în rândul orașelor de importanșa nașionala.

4. Învașamântul, știinșa și cultura

În 2013, în municipiul Curtea de Argeș funcșioneaza : 10 gradinișe, 6 școli generale cu clasele 1 – 8, Grupul școlar Forestier, Grupul școlar Agroindistrial, Liceul „Vlaicu Voda”, Grupul școlar Electroargeș, Grupul școlar de Transporturi Auto, Seminarul Teologic „Neagoe Voda Basarab”.
Documentele vremii consemneaza ca în Curtea de Argeș a funcșionat o biblioteca pe lânga Manastirea Argeșului înca din anul 1700, iar în anul 1914 s-au pus bazele bibliotecii populare „Neagoe Voda”. În perioada interbelica a fost constituita Societatea Culturala „Despina Doamna”, pe lânga care a funcșionat și o biblioteca. În 1933 bibliotecile „Neagoe Voda” și cea a Gimnaziului „Principele Nicolae” au fost puse la dispozișia populașiei din Curtea de Argeș, unitate care în anii 1948-1950 a devenit biblioteca orașeneasca. Astazi aceasta biblioteca cu un patrimoniu de 70000 de volume funcșioneaza în casa „Jean Florescu”.
Orașul a cunoscut în perioada interbelica o puternica dezvoltare cultural – artistica prin „Ateneul cultural C.A.P.S.” și „Corul Studenșilor Argeșeni”. În 1938 s-a înfiinșat Societatea Coral – Muzicala „Doina Argeșului” și ansamblul de dansuri „Argeșu”.
Muzeul municipal Curtea de Argeș inaugurat în 1969 a pus la dispozișia publicului peste 12.000 de piese muzeistice.

5. Asigurarea medicala

Primul așezamânt medical al orașului a funcșionat pe lânga Manastirea Argeșului înca din 1527, fiind deservit de calugari.
Între anii 1861-1878 asistenșa sanitara a orașului a fost asigurata de doctorii Filitis și Frantz Ruth Hofer. Din 1983 orașul Curtea de Argeș beneficiaza de un spital modern cu 430 paturi și o policlinica.

6. Municipiul Curtea de Argeș, centru istoric și turistic de importanșa nașionala

În anul 2013 oamenii argeșului se mândresc cu : Ansamblul feudal Curtea Domneasca ; biserica Domneasca ; biserica Sf. Nicolae Domnesc ; ruinele biserici San-Nicoara ; Biserica Olari ; Biserica Brad-Botușari ; Biserica Sfinșii Îngeri ; Biserica Drujești ; Biserica Sfinșii Voivozi ; Manastirea Curtea de Argeș ; Fântâna Meșterului Manole ; Palatul Episcopal Curtea de Argeș și stașia C.F.R. Curtea de Argeș construita în anul 1888. De asemenea alte obiective de aceeași importanșa le constituie: Sediul Mitropoliei ortodoxe ; Sediul cancelariei Episcopale ; Monumentele lui Basarab I și Neagoe Basarab ; Valea Argeșului ; Transfagarașanul și masivul Fagaraș ; Hidrocentrala Vidraru, lacul de acumulare, barajul de la Vidraru și cetatea Poienari ; Hotelul „POSADA”; cabana Valea cu Pești; campingul San-Nicoara; cabanele „Cumpana”, „pârâul” și „Capra” de pe versantul sudic al masivului Fagaraș.

Va asteptam in prima capitala a Tarii Romanesti, iar aici puteti compara si rezerva cazare in Curtea de Arges sau pe valea Argesului.

Inchide comentariile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>