Radius: Off
Radius:
km Set radius for geolocation
Search

22 de ani de la tragedia de la Balotesti

22 de ani de la tragedia de la Balotesti

La 31 martie 1995, ora 9.11, la doar două minute după decolare, zborul TAROM 371 Bucureşti-Bruxelles s-a prăbuşit pe câmp, lângă o cale ferată din apropierea comunei Baloteşti.

Aeronava se afla la o înălţime de 1.200 de metri şi se pregătea să execute un viraj către Ploieşti.

La scurt timp după intrarea în viraj, avionul a dispărut de pe radarul Aeroportului Otopeni, a intrat în picaj, cu un unghi de înclinare de 80 de grade, şi s-a lovit de pământ. La bord erau 49 de pasageri şi 10 membri ai echipajului: trei americani, un francez, un olandez, doi spanioli, un thailandez, nouă români şi 32 de belgieni. Niciunul n-a supravieţuit.

Aeronava era un Airbus A-310, botezată „Muntenia”, cu seria MSN 450, şi intrase în serviciul TAROM în 1994.Până la momentul accidentului efectuase 6.220 de zboruri. Pilotul Liviu Bătănoiu (49 de ani) şi copilotul Ionel Stoi (44 de ani) aveau o experienţă de mii de ore de zbor.

Cu o seară înainte de accident, Bătănoiu se întorsese din cursa de Singapore şi pilotase acelaşi tip de aeronavă. Şef de anchetă al accidentului a fost numit Sorin Stoicescu, director la Aviaţia Civilă. La anchetarea cazului au participat însă specialişti belgieni (ca stat cu cele mai multe victime în accident), francezi (din partea companiei Airbus) şi americani (avionul fusese asamblat în SUA).

Familiile victimelor au fost despăgubite cu câte 50.000 de dolari. Ancheta în cazul „Baloteşti” a fost finalizată cu verdictul unor coroborări de cauze: o problemă a motorului stâng al aeronavei şi incapacitatea pilotului de a reacţiona, apoi a copilotului de a face o manevră salvatoare. Ipoteza unui atac terorist a fost infirmată. Autorităţile belgiene au criticat câteva iniţiative ale românilor, printre care şi aceea de a invita rudele victimelor să participe la anchetă.

De asemenea, prim-ministrul belgian de la acea vreme, Jean-Luc Dehaene, a declarat atunci pentru un post de televiziune belgian că TAROM nu a avut „abilităţi” în a gestiona o situaţie de criză. Spre deosebire de ancheta tehnică privind cauzele accidentului, care a fost finalizată, dosarul instrumentat de Parchet nu a fost trimis în instanţă nici la 15 ani după catastrofă.

În 2008, în urma unor verificări realizate în arhivele Parchetelor Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, dar şi în cele ale Parchetului Curţii Supreme, s-a constatat că o parte din documentele accidentului de la Baloteşti din 1995 sunt de negăsit.În luna martie 2008, în arhiva Parchetului Curţii de Apel Bucureşti nu s-a mai găsit nici măcar o planşă fotografică sau o schiţă de la locul accidentului.

Comments

comments